Luni seara

    Cand vrei sa te afli uneori intr-un loc foarte cunoscut si foarte banal de fapt vrei sa te vezi mai clar si sa fugi mai sigur spre tine insuti. Sunt oameni care isi doresc aventuri, si iar, sunt oameni care vor garduri in jurul vietii lor linistite. Impresionant este sa crezi si sa stii in acelasi timp ce ai putea sa faci. Cateodata nu e nevoie sa mergi in Africa si sa dai o cana cu apa curata unui negru bolnav... sa predai alfabetul unor femei  sau sajuti un grup de batrani sa cultive cartofi. Cateodata trebuie doar sa recunosti sincer cai ai putea sau nu ai putea sa faci asta. Sa stii ca poti sa o faci, fara resentimente si fara spirit de aventura. De fapt, sa poti sa traiesti aventura in curtea vietii tale linistite, intre gardurile de siguranta. Trebuie sa stii asta, sa fii constient de ceea ce simti pentru ca in momentul in care s-ar intampla sa fie nevoie sa faci ceva, atunci sa o faci fara tagada, fara a mai avea timp sa-ti spui ca faci asta si ca meriti ailalta!
  Cat de departe trebuie sa pleci pentru a te regasi? Poate ca prea departe. Chiar si geografic vorrbind, poate ca este nevoie sa iei un avion pana in celalalt capt al lumii doar pentru a iesi din ceea ce te-a nascut si a descoperi ca altceva te implineste. Sau poate ca nu este nevoie sa pleci nicaieri, ci sa te reintorci acasa. S-ar putea sa nu fie nevoie sa pleci deloc. Oricum, ceea ce te mira in jurul tau te va mira si la 10000de km departare. Dar trebuie sa stii sa te miri.
  Si mai trebuie sa accepti ca unele intrebari nu vor avea niciodata raspuns.