Uneori simtim ca suntem puternici. Ne simtim capabili de multe, cu toate ca ne stim limitele. Senzatia poate sa fie analoga celei date de un drog: la inceput euforica, apoi dependenta, iar la final imanenta sie insesi. Dar majoritatea dintre noi traim destule momente care sa ne distruga incet, care sa ne ameninte. Acestea determina asumarea unei a doua personalitati diferita de cea interioara, mai tare, mai cunoscuta, mai iubita. Ne retragem si ne consideram neintelesi, dar ne expunem cu al doilea eu!
Cand durerea devine prea puternica masca dl-ui Hyde preia controlul. Numai ca acest mr. Hyde nu e neaparat negativ! Totuci nu e nici Dr Jekyll! Pseudo-tragedia se intampla atunci cand mr. Hyde e descoperit!
Ce inseamna sa mintim? Prezentarea unei jumatati de adevar nu e minciuna? Transmiterea unui mesaj ambiguu nu e minciuna?
- In apararea lui Dr. Jekyll spun: bineinteles ca este si ca doare!
- In apararea lui mr. Hyde afirm: nu este atat timp cat realitatea este relativa!
Doar ca ma intreb daca merita sa acorzi unui om care traieste asa un anume spatiu din spatiul tau personal. Oscilez si naiv, declar: poate se schimba! Imi raspund cinic: in cine? In Mr Hyde?
2 comentarii:
Nice
nu comentez altceva din simplu fapt ca stiu la cine se refera... sal cel putin imi imaginez....
asa ca... ..................
Nu toti suntem Jekyll sau Hyde.
Unii sunt Jekyde say Hykyll.
Sper sa intelegi ideea :)
a, si da. OMUL SE SCHIMBA...e in natura lui, din pacate, dar si din fericire :)
Trimiteți un comentariu