A inceput scoala! Abia astept vacanta! Hihihihihi.... de sarbatori m-am odihnit. Iar am intrat intr-un fel de blanc... vreau sa scriu, sa scrijelesc in foaia virtuala cu un cutit virtual. Dar raman amorfa, privesc pierdut la tastatura si mi-e ciuda ca am impresia ca pana si dicteul automat a secat acum !
De la mine din dormitor tocmai am vazut crepusculul. Prin usa de la balcon, acoperita vag de o perdea, curgeau pe cer nuante de albastru si rosu. M-am oprit din invartitul orb prin casa si m-am uitat la cerul "colorat in Voronet". Pisica mea ridica mandra coada inspre usa... se intinde cum numai o felina o poate face si paraseste abrupt camera. Nu-i pasa de tacerea din jurul ei. Poate chiar e multumita cu linistea asta.
Vreau sa ma apuc de corectat teze. Mai vreau sa alerg pe faleza, sa mananc niste banane, sa ascult muzica pe Mezzo (nu-s ce am, iar am chef de opera...), sa desenez... Le voi face pe toate. Dar stiu ca de fapt, tot ce am scris ca vreau e doar o modalitate de a incerca sa uit lucrul ala care musca din mine incontinuu... cautarea aia nebuna, absurda!
Dar tac si-mi verific arma, trag piedica si o ascund in buzunar. Razboiul e inca viu, iar eu inca in viata...
Postări
2 comentarii:
te-ai maritat cu singuratatea? trist ca pana si pisica e mult mai fericita, trist ca maine vei fi doar un alt soldat luptand in propriul ei razboi, vie, vioaie dar fara pic de viata in viata.
mult success tribului tau de ganduri care inca mai lupta pentru o clauza inca nestiuta.
nuu.... sunt fericita, dar tu ai inteles gresit articolul meu. ma satisface statutul meu prezent si cred ca nu pot trai in afara unui razboi. sunt soldat sau nu sunt deloc! ceea ce ma macina pe mine nu cred ca e ceva la care te gandesti tu... sau poate ca e. dar nu conteaza...
Trimiteți un comentariu