Mirosuri de martie

 Una caldă, una rece. Sunt zile calme, din spatele cărora zâmbește colțos un soare și care te invită strănutând la o înghețată black and white. Mai sunt și zile în care nici șalul încolăcit ca un șarpe boua (care nu a înghițit niciun elefant) la gâtul tău  nu-ți mai ține de cald.
  Azi sunt clătite cu dulceață, reflecții mici în ochii copiilor, pisică moale, mieunând zgomotos și mai ales două cărți care așteaptă pe o masă tăcută. Cărțile astea au fost azi la școala... au fost atinse de mâini curioase, iar un baiat cu ochi veseli a decretat (despre Jurnalul fericirii, al lui Steinhardt):

•  ”...cartea asta miroase a copac!”

...iar despre Jurnalul lui Titu Maiorescu:

• ”...și asta miroase...a copac mai vechi”

Din bucatărie miroase a clătite și a dulceață de gutui. Azi totul miroase a copaci.