Mie-mi plac filmele... imi plac rau de tot. Pana acum vreun an, doi nu mi se parea nimic ciudat la trebusoara asta. Dar uite ca pana si a fi "filmofil" a devenit desuet. Pentru ca mai nou am aflat ca tinerii se cam plictisesc la filme. Ca le-o fi lene sa citeasca subtitrarea, ca nu pricep o iota de engleza sau ca nu reusesc sa fie atenti mai mult de 10 minute ( aviz celor cu ADHD), habar nu am. Trist este ca din ce in ce mai multi renunta la a mai vedea filme de lung metraj.
Greu, prea greu sa fac un top. Asa ca ma scuzati daca am omis vreo capodopera ( pe care daca am vazut-o acest fapt a fost prea demult si pe canicula asta chiar e greu sa ma concentrez la sutele de filme bune). Cred ca cea mai buna metoda e sa fac un fel de joc psihologic. Voi scrie doar despre filmele pe care mi le amintesc pe loc, desigur cu precizarea ca le voi alege doar pe cele care m-au marcat. Ordinea este aleatorie.
- Fight Club. Mi-e ciuda ca nu am citit romanul, dar timpul nu e tarziu inca. De ce? Pentru idee, pentru scenariu, pentru regie, pentru coloana sonora si nu in ultimul rand pentru Brad Pitt si restul actorilor. Filmul asta nu menajeaza, nu romanteaza si nu idealizeaza nimic. Nu te face sa te simti bine, nu-ti gadila orgoliul. Doar iti arata viata si te pune sa gandesti. Nu-i un film despre bataie. E unul despre oameni. E un must see.
- La Vita e bella. Incep sa devin cliseica. Scriu despre un film care te face sa razi, sa plangi si iar sa razi. Te face sa te indragostesti de el. Povestea clasica a evreului trecut prin Holocaust devine capodopera cinematografica datorita interpretarii lui Roberto Benigni, dar si a umorului in genul lui C. Chaplin.
- Orice cu si de Tim Burton!( Mireasa moarta, Beetlejuice, Edward Maini-de-foarfece, Cosmar de Craciun etc.) Dar cum nu pot sa le aleg pe toate si cum n-as vrea sa ocup mai mult de un loc in top, voi spune: Sweeney Todd, barbierul diabolic din Fleet Street. Il iubesc pe Johnny Depp si jocul sau intr-un thriller musical este memorabila. Ce-as putea dori mai mult?! Depp, thriller, poveste gotica! O lume pasionala. Si pentru a ramane in alcelasi domeniu, urmatorul film este
- Fantoma de la Opera. Pentru Gerard Butler, pentru coloana sonora (de care te poti indragosti), pentru costume, pentru poveste, pentru OPERA! Este unul din filmele la care as putea plange de fiecare data cand l-as vedea (si sincer, l-as putea vedea de multe ori).
- Sarind putin in alt registru, sa aleg, zic, Trenul Vietii. Un film regizat de Radu Mihaileanu, in stilul lui Kusturica. L-am vazut din intamplare, fara sa-mi fi propus, dar mi-a ramas in memorie ca etalon. Mergand pe arhetipul nebunului-intelept, filmul prezinta povestea unui grup de evrei care vor sa se salveze de pericolul nazist. Desigur, salvarea vine prin ideea nebunului, care propune ca tot satul sa plece spre ''taramul fagaduintei'' intr-un tren fals, de deportati. Pe drum se intalnesc cu tiganii care avusesera aceeasi idee, venita bineinteles de la nebunul lor. Ramanand in acelasi tip de umor, urmatorul film este
- Pisica alba, pisica neagra. Imi plac comediile, dar si mai mult imi plac comediile negre. Ce doriti mai mult decat tigani si incurcaturi si nebunie? Nu cred ca e cineva care sa fi vazut filmul si sa fi uitat scena in care porcul mananca un trabant! Sau a tiganilor care canta cocotati in pom sau a... dar mai bine vedeti filmul, ca merita!
- Jeux d'enfant/ Love me if you dare. Prefer titlul in franceza. Un film despre iubire si limitele ei. Despre iubire, pasiune, obsesie, nebunie. Despre viata si moarte, cu haz si fara haz, gelozie si liberate, incredere si posesivitate. Cat curaj trebuie sa ai sa infrunti iubirea in numele vietii si al mortii?! Doi copii si-un carusel. O singura regula: ai caruselul, poti provoca. Doi oameni care au nevoie de o viata intreaga pentru a spune: te iubesc mai mult decat propria-mi viata.
- Matrix. Imi plac filmele SF si mai ales cele care nu merg doar pe ideea unor extraterestri sau a unor lupte intre roboti din viitor. Imi plac filmele inteligente care te lasa cu intrebari. Matrix e unul din ele. De la efecte scenice, la simboluri si interpretarile lor universale, de la coloana sonora si costume, la jocul actorilor, totul merita sa vezi acest film la cinema. Nu stiu cum ar fi 3D. Dar lasand efectele deoparte, ideea din spatele filmului este revolutionara. Da, stiu, e o reinterpretare a multor mituri si simboluri de mult fumate. Dar nu simbolul in sine conteaza, ci efectul sau, modul in care cei doi frati au reusit sa-l readuca in mintea bublicului amator de filosofii existentiale. Cine suntem si in ce lume traim ? O intrebare pusa anterior si de Etajul 13. In fine, Matrix, cu toate trei partile, merita sa intre intr-un top ten al filmelor secolului.
- Dintre toate filmele cu Robin Williams (actorul meu preferat), nu stiu daca sa aleg Mrs. Doubtfire, Dead Poets Society sau orice altceva. Raman totusi la o comedie savuroasa care te tine intr-un zambet pana la final: The Birdcage. Recomandabil celor care nu sunt homofobi, caci cuplul principal e unul de homosexuali. Este un film care spune ceva, striga ceva societatii. Cu o ironie fina si o delicatete lucida, povestea te capteaza si te face sa intelegi ca si dramele personale se pot rezolva cu putina rabdare, putin umor si mai multa minte.
- Ultimul, cu parere de rau ca nu e un top 100, este Pasarile. Un clasic de Hitchcock. Din nou afirm ca as alege orice film al lui. Numai ca sunt doar 10 numere. Nu ma hotaram daca sa aleg un horror clasic sau unul modern (de genul The Ring). Am ramas totusi la o forma mai artistica a genului. Ce mai pot adauga la Pasarile? De ce au atacat? De ce s-au retras? Care este legatura intre ele si oamenii atacati? Toate astea nu conteaza. E importanta senzatia transmisa. Emotia, frica, intrebarea.
In final, de orice gen ar fi un film, pentru mine este bun daca in timp ce-ti provoaca emotie te face sa si gandesti. Mai exact te determina sa-ti pui intrebari. Raspunsurile s-ar putea sa legasesti in alte filme sau carti sau chiar in viata.
1 comentarii:
Se ia, se face. Multumesc.
Trimiteți un comentariu